Citește și: Crescuți de lupi – Finalul sezonului 1 explicat
Puteți vedea trailerul aici.
Crescuți de lupi (Raised by Wolves) este genul de proiect științifico-fantastic care merită respect doar pentru ambiția sa – orice sentiment ți-ar trezi, trebuie să-i admiri angajamentul deplin față de proporțiile sale biblice și modul în care folosește androizii și ucigașii pentru a spune o poveste despre credință și rolul de părinte. Ridley Scott a regizat primele două episoade ale serialului, iar folosirea numelui său ca strategie de marketing este o mișcare corectă (chiar dacă serialul a fost creat de Aaron Guzikowski, scenaristul filmului Prizonieri – Prisoners). Această bizarerie spațială seamănă mai mult cu poveștile experimentale, neconvenționale ale lui Scott, cum ar fi Prometheus. Similar, Crescuți de lupi ar putea isca multe conversații, la fel de bine cum ar putea să-i determine pe unii spectatori să-l desființeze.

Decorul serialului este o lume din viitor devastată de război, divizată între atei și un grup de oameni – Mitraici, care cred într-o entitate numită Sol. În plus, este o lume în care există androizi, folosiți de oameni pentru diverse scopuri de creație și distrugere. Din câteva scene retrospective aflăm că Pământul a fost distrus de un război nimicitor, înrăutățit de utilizarea androizilor, care gravitează în jurul orașelor în ruină, în ipostaze asemănătoare lui Hristos, emițând un strigăt care aruncă în aer lucrurile și, de asemenea, oamenii. Între timp, cei din grupul Mitraic arată precum cruciații în costumație de lacrosse, cu un simbol al soarelui reprezentându-l pe Sol.
Citește și: Crescuți de lupi: Este planeta Kepler-22B reală?
Dar mai întâi facem cunoștință cu stoicii androizi Mama (Amanda Collin) și Tata (Abubakar Salim), care încearcă să creeze un nou Eden pe planeta îndepărtată Kepler-22B, care se ocupă de creșterea a șase copii umani. Pe parcursul a 12 ani, un singur copil supraviețuiește (Campion interpretat de Winta McGrath), determinându-i pe cei doi să-și pună la îndoială priceperea ca părinți. Apoi Mama, persoana cea mai capricioasă și mortală din cuplu, pleacă la o arcă Mitraică din spațiu să răpească mai mulți copii pentru versiunea ei de Eden, fără să țină cont de binele copiilor. Mama este atee, iar copiii, care au personalități diferite care ies în evidență în variate scene de grup de pe planeta dezolantă, cred cu evlavie în Sol.
Citește și: Crescuți de lupi: Ce înseamnă numele „real” al mamei?
Între timp, facem cunoștință cu un războinic pe nume Marcus, un personaj cu un trecut agresiv care demonstrează cât de diluat, dacă nu convolut, poate fi serialul. Înapoi pe Pământ în timpul unei bătălii de amploare din Boston, ateii Marcus (Travis Fimmel) și soția sa Sue (Niamh Algar) au preluat viața a doi credincioși, pentru un loc pe arcă, în siguranță. Nu și-au dat seama decât târziu că preluarea acestor identități înseamnă că acum au un fiu pe nume Paul (Felix Jamieson). Pe parcursul unui somn indus în timpul transportului cu arca, în care mintea tuturor poate să interacționeze, în timp ce trupurile lor dorm, Marcus și Sue se atașează de Paul. Când băiatul este răpit de Mama, Marcus și Sue încearcă să manipuleze un grup de credincioși Mitraici să meargă pe Kepler-22B, pentru a-l salva pe Paul. În tot acest timp, băiatul nu știe că aceștia nu sunt părinții lui adevărați.
Citește și: Crescuți de lupi – Despre religia mitraică și zeul Sol
În această poveste se întâmplă multe, așa cum s-ar putea să fi ghicit. Este un serial care solicită mult spectatorul, în parte deoarece poveștile sale paralele despre rolul de părinte par că ar face parte dintr-un prolog amplu, în primele două episoade. Serialul, în ansamblu, nu ia avânt până la episodul trei. Cu toată prezentarea lumilor și felul în care se ocupă pe îndelete de construirea personajelor android, Crescuți de lupi se luptă din greu să ne acapareze pe deplin, mai mult ne aclimatizează cu ideea unui viitor arid, vertiginos.
Aceasta este cealaltă problemă majoră care afectează Crescuți de lupi – puteți vedea toate ideile grandioase care se desfășoară în serial, în special cele legate de credință și modul în care plantarea unui grăunte de îndoială în mintea cuiva poate fi atât de puternică. Dar explorarea intelectuală a acestei povești, care se desfășoară pe un fundal atât de sumbru, care ar putea fi numit cu ușurință science-fiction hardcore, este incredibil de rece. Încearcă să inspire emoție cu interpretările lor, mai ales când Collin și Salim amestecă rostirea replicilor seci cu sensibilitate, exprimând în scene rigide anxietățile lor ca părinți. Dar apoi sunt cei doi oameni, Marcus și Sue, iar povestea lor este și mai puțin antrenantă emoțional. Crescuți de lupi îți dă mai curând senzația enunțării unei liste cu temele sale, în loc să-ți inducă sentimente pentru personajele care le interpretează. Episoadele ulterioare, însă, indică faptul că scenariul are o serie de intrigi interesante, chiar dacă nu suntem pe deplin siguri unde ar putea ajunge.
Vizionând Crescuți de lupi, simți o anumită recunoștință că cineva, încă, este capabil să facă proiecte științifico-fantastice de acest fel, că oamenii creativi pot, în continuare, să ne stimuleze gândurile despre viitor, în timp ce reflectă spre noi, teme moderne. Chiar dacă nu sunteți siguri că totul funcționează – sau mai bine zis, dacă vă atinge la nivel emoțional – cu siguranță nu vă va oferi imagini științifico-fantastice tipice. Crescuți de lupi este un serial original SF, polarizant, iar acest factor pare să fie însuși motivul pentru care există.
Nick Allen, Roger Ebert, 28 august
Pare interesant, am să-l caut. Mulțumesc, Jo! ❤
LikeLike
Cu placere. 💕 Dar sa stii ca-i usor cam dur. Mai bine uita-te la A very long engagement (Un long dimanche de fiançailles). Cu toate ororile războiului, măcar este o poveste de dragoste. 🙂
LikeLiked by 1 person
😀 Dacă-i cu război, nu mă uit, fiindcă nu-i genul meu, clar. Mi-ai mai recomandat odată unul așa și n-am putut să-l văd, fiind miloasă tare. 😉
LikeLike
Tot pe acesta ti-l recomandasem. O sa insist pana te conving. 🙂 Povestea e grozava. Iar Razboaiele Mondiale s-au intamplat nu mai putem schimba nimic. Mai frica mi-e de lumea viitorului, pe care autorii de SF si-o inchipuie atat de dezolanta.
LikeLike
Eu mi-am imaginat-o frumoasă în povestea pe care o vei citi poimâine 😉
LikeLike
Si eu la fel. 🙂 Stii filmul acela “Fiecare vede altceva” in care un grup de oameni asista la un atentat si, cand sunt interogati, fiecare isi spune povestea in functie de locul unde a stat, spiritul de observatie, dar si personalitate. Se pare ca suntem amandoua optimiste de vreme ce totul e roz in viitor. 🙂 Dar ce voiam sa spun este ca indiferent daca lumea din povestea ta ar fi fost roz, iar in povestea mea gri, ambele povesti ar fi fost plauzibile.
LikeLike
E adevărat, totul pe lume e o chestiune de perspectivă. Mă bucur că și a ta este roz. 🙂
LikeLike
E prea Sf serialul nu poți sa iubești nici un personaj prea o da din fanta în cola și în ep 10 îl face praf cum sa naști frate un șarpe cel mai scârbos lucru posibil când toată lumea credea ca naste viitorul omeniri prea greu de digerat serialul,
LikeLike
Eu insami am fost dezamagita, sau mai bine zis uimita cand a nascut sarpele, dar sunt convinsa ca scenariștii au o viziune. S-ar putea ca totul sa devina clar in Sezonul 2. Personal sunt hotarata sa-i dau o sansa. 🙂 Cat despre personaje… nu-ți place de Campion, de exemplu? 🙂 Tata, de asemenea, e simpatic…
LikeLike
Cred ca scenariul se va duce spre o idee de bucla temporala, pentru ca in film, apare destul de des imaginea unui schelet de sarpe. Tata, dupa ce ucid creatura umanoida, baga degetul in craniul pe care aceasta il purta si baga ceva in gura. Aici, cu imaginatia mea stramba, am presupus ca era craniul lui Marcus si ca a recuperat unul din ochii Mamei(care-i fusese bagat pe gat). …ce ziceti? Oricum, la cum s-a terminat sezonul 1, cred ca se va termina mai nasol decat Game of Thrones!
LikeLike
Da, scheletul acela de șarpe este o metaforă vizuală extraordinară despre nașterea și pieirea unei civilizații. Eu însămi mă aștept la un sezon 2 sângeros și, este posibil, să fie mai dur decât Game of Thrones. Important este să rămână cineva in viață să spună povestea. 🙂
LikeLike