Millie Bobby Brown are rolul unei adolescente cu abilități de detectiv, care rivalizează cu cele ale celebrului ei frate, în acest film fermecător.

Enola Holmes (Netflix)
Enola Holmes (Netflix)

Este greu de crezut că avem încă o copie/adaptare  după Sherlock Holmes – genul numit de regretatul critic Gilbert Adair „Shlock Holmes” (shlock = junk n.tr.). Dar iat-o pe Enola, sora rebelă, puțin cunoscută a lui Sherlock, inventată în 2006 de autoarea de literatură pentru adolescenți Nancy Springer. Jack Thorne adaptează primul volum din seria ei premiată, iar regizorul este Harry Bradbeer.

Millie Bobby Brown (Stranger Things) interpretează rolul tinerei imaginative, inteligente, excentrice Enola. A crescut singură la țară alături de enigmatica ei mamă văduvă, Eudoria (Helena Bonham Carter), care a educat-o la domiciliu în domeniile: știință, literatură și arte marțiale – asta după ce impozanții frați mai mari – Sherlock (Henry Cavill) și Mycroft (Sam Claflin) – au plecat de acasă. Dar Eudoria însăși dispare, lăsând indicii gnomice pentru Enola cu privire la motiv, apoi ursuzul Mycroft insistă s-o înscrie pe Enola la o școală-internat rigidă, condusă de doamna Harrison (Fiona Shaw), o directoare dickensiană. Așadar, Enola trebuie să evadeze, să rezolve misterul mamei dispărute și să vină și la Londra victoriană, creată pe calculator, zădărnicind o conspirație reacționară de răpire a unui tânăr aristocrat arătos (Louis Partridge), care se îndrăgostește de Enola.

În tot acest timp, Anglia se află în pragul schimbării, o decizie de extindere a dreptului de vot este luată în considerare la Camera Lorzilor. Enola Holmes converge în jurul mizei democrației, inclusiv a activității sufragetelor, care militează pentru o reprezentare pe scară largă. Filmul reușește să echilibreze aceste teme generale cu aventurile eroinei noastre și asta se datorează în mare parte interpretării lui Brown, a cărei performanță energică insuflă o nouă viață lumii creative Holmes.

La suprafață, Enola Holmes este despre o tânără în căutarea identității personale, dar valoarea filmului provine dintr-o cercetare mai profundă a puterii, a legăturilor familiale și a riscurilor schimbării unei lumi hotărâte să rămână la fel.

Peter Bradshaw, The Guardian, 22 septembrie

Lovia Gyarkye, The New York Times, 22 septembrie