Euforia special: Zendaya, Colman Domingo sunt formidabili într-un duet sfâșietor

Atenție! Articolul conține detalii despre episoadele Euforia special.

În septembrie, la vârsta de 24 de ani, Zendaya a devenit cea mai tânără persoană care a primit un Emmy la categoria actriță principală într-un serial-dramă, pentru Euforia (Euphoria), drama realistă cu și despre adolescenți de la  HBO, care abordează teme precum abuzul de droguri, agresiunea sexuală și auto-vătămarea. Zendaya o interpretează pe Rue, o dependentă de droguri în recuperare, care se îndrăgostește de noua colegă de la școală, Jules (Hunter Schafer).

Citește și: Euforia: Diagnoza Generației Z

Serialul a avut premiera vara trecută și era programat să revină cu un al doilea sezon în acest an, până când COVID-19 a oprit producția. Între timp, creatorul Euforia, Sam Levinson, a filmat două „episoade speciale” pentru a reduce distanța dintre sezoane. Primul dintre acestea a avut premiera la HBO pe 4 decembrie.

Episodul cu acțiunea plasată în Ajunul Crăciunului, continuă evenimentele finalei sezonului 1, în care Rue și Jules plănuiau să fugă împreună, doar pentru ca Rue să se răzgândească în ultimul moment. Regretându-și decizia, Rue recidivează, folosind ceea ce pare a fi cocaină, pe fundalul unui număr muzical fascinant, care i-a lăsat pe mulți fani să se întrebe dacă nu cumva a murit în ultimele momente ale sezonului.

Episodul de vineri dezvăluie că Rue este în viață, dar nu-i deloc bine, este deprimată și se droghează în toaleta unui local, în primele minute ale episodului. Acolo i se alătură sponsorul ei de la Narcomanii Anonimi, Ali (Colman Domingo, Fear the Walking Dead), un fost dependent care nu știe de glumă, o scutură bine, și-i dă lui Rue sfaturi din propria experiență.

Domingo este magnific, iar Zendaya ne amintește de ce a câștigat un Emmy în acest episod crunt, sfâșietor, care gravitează în întregime în jurul conversației dintre Rue și Ali. De-a lungul unei scene de o oră, aproape neîntreruptă, ei se duelează verbal, pe măsură ce Ali intră în amănunte despre religie, condiția de a fi o persoană de culoare, privilegiu și menire.

„Duci o luptă sortită eșecului din prima zi când te-ai drogat”, îi spune el lui Rue, amintindu-i că dependența este o boală și nu vina ei, în ciuda faptului că societatea o determină să creadă altfel.

Rue este sinceră cu privire la motivul pentru care ia droguri, spunând: „Drogurile sunt probabil singurul motiv pentru care nu m-am sinucis”. Ea se străduiește să accepte moartea de cancer a tatălui și își amintește cum a amenințat-o pe maică-sa c-o omoară. Crede că nu-i demnă de iubire, din partea lui Jules sau din partea oricui altcuiva.

„Nu ești niciodată pregătit emoțional pentru o despărțire”, mai spune Rue. „Poate că asta-i pedeapsa mea pentru că am fost toată viața de tot (expletiv)”.

Ali o combate: „De fiecare dată când faci ceva de neiertat, îți trece prin minte: „De ce să mă schimb? Doar sunt de tot (expletiv). Mai bine continui pe calea asta; Ce mai contează?” Fără să-ți dai seama că iertarea este esențială pentru schimbare.”

În cele din urmă, episodul este despre ispășire; Ali o imploră pe Rue să „privească mai adânc” și să nu se definească prin orice greșeală. Este un episod zdrobitor din punct de vedere emoțional, care se clasează printre cele mai bune ore de televiziune din acest an, grație interpretării tonice și oneste ale lui Zendaya și Domingo și scenariului perceptiv al lui Levinson, care evită în mare parte clișeele.

Nu primim o rezoluție la finalul episodului, în timp ce Ali o conduce pe Rue acasă, pe acordurile „Ave Maria”. Dar este catharsis acolo și speranța că poate mâine putem fi mai buni, mai generoși și mai îngăduitori cu noi înșine. Oare nu-i acesta un mesaj care ne-ar putea fi de folos tuturor acum?

Patrick Ryan, USA Today, 4 decembrie