Regina King, regizoarea filmului One Night in Miami, a declarat că n-are nici o problemă cu actorii britanici care joacă personaje legendare din SUA, atâta timp cât sunt dedicați rolului.
În timpul unui masterclass BAFTA de la Londra, din 12 ianuarie, King a spus: „Dacă m-a emoționat o interpretare, chiar nu-mi pasă de unde-i persoana”.
Referindu-se la actorul britanic Kingsley Ben-Adir, care îl interpretează pe Malcolm X în debutul ei regizoral și la actorul canadian Eli Goree, care îl interpretează pe tânărul Muhammad Ali, King a explicat:
„Ca spectator, după părerea mea, au înțeles cu adevărat ce fac, ce întruchipează. După prima audiție a lui Kingsley, am vrut să-i dau câteva indicații regizorale. Am vrut să am o discuție cu el, să-l cunosc și să aflu care este relația lui cu Malcolm. Și mi-a dat toate răspunsurile pe care doream să le aud și cred că este regretabil că acum s-a iscat această controversă.”
În ultimii ani, actorii britanici David Oyelowo, Cynthia Erivo și Daniel Kaluuya i-au interpretat pe legendele mișcării pentru drepturile civile Martin Luther King Jr, Harriet Tubman și, respectiv, Fred Hampton. Unele persoane de la Hollywood s-au întrebat dacă astfel de roluri ar trebui să fie distribuite actorilor non-americani. Iar alții au menționat că actorii americani portretizează adesea personaje legendare străine.
King a continuat: „Unul dintre lucrurile pe care le-am înțeles sau descoperit cu adevărat de-a lungul întregii experiențe cu One Night in Miami, este că, atunci când am primit scenariul și l-am citit, m-am gândit: „Wow, Kemp, asta-i o scrisoare de dragoste către experiența omului de culoare din America.” Dar apoi am făcut un pas înapoi și i-am luat în considerare pe oamenii marginalizați din întreaga lume. Sunt sentimente și experiențe pe care oamenii de culoare din Marea Britanie și Brazilia le simt la fel ca cei din America. Deși istoric vorbind, modul cum a ajuns să se dezvolte o țară poate fi diferit, marginalizarea omului de culoare este aceeași, discriminarea din cauza culorii pielii este aceeași în toate acele locuri.
„Kingsley a fost cel mai bun actor pentru acel rol (Malcolm X n.tr.), iar Eli a fost cel mai bun actor pentru acel rol (Cassius Clay n. tr.). Sigur, nici unul dintre ei nu este american. Dar pot ei să se identifice cu experiența și durerea resimțită de o persoană de culoare pentru că este desconsiderată doar din cauza culorii pielii? Absolut! Pot să își asume responsabilitatea de a se educa în legătură cu modul specific istoriei americane în care americanii negri au construit această țară… a fost construită pe cadavrele americanilor negri? Cu siguranță se pot educa în acest sens și au făcut-o. Nu mi-aș schimba alegerile pentru nimeni.”
Dezbaterea despre cui ar trebui să i se permită să joace pe cine este, cu siguranță, în toi.

One Night In Miami, care a debutat la Festivalul de Film de la Veneția anul trecut și poate fi văzut pe Amazon Prime, prezintă o întâlnire care s-a întâmplat în realitate, în sudul segregat, între Cassius Clay (Goree), Malcolm X (Ben-Adir), Sam Cooke (Leslie Odom Jr. ) și Jim Brown (Aldis Hodge).
Drama oportună despre drepturile civile a apărut odată cu dramaturgul și scenaristul Kemp Powers (Suflet – Soul), a cărui piesă de teatru cu același nume, imaginează conversația pasionată dintre cei patru, în acea noapte.
Andreas Wiseman, Deadline, 13 ianuarie
Un film despre istorie si care cred ca va intra si in istoria cinematografica.
Si un concept relativ nou, un film bazat pe o piesa de teatru.
Mersi ca ni l-ai adus la cunostinta, Jo 🙂
LikeLike
Aici te contrazic… in legătură cu conceptul relativ nou. Las la o parte ecranizările după piesele lui Shakespeare, numai anul acesta am avut Ma Rainey’s Black Bottom, plus Hamilton și The Prom după muzicaluri. Dar altceva voiam să te intreb. Am văzut că ai dat un like la Premiile Emmy 2020. Pot să te întreb cum ai ajuns acolo? Curiozitate de mămică de blog. 🙂
LikeLiked by 1 person
Ai dreptate. Eu ma gandeam la piese de teatru a caror actiune e limitata la o singura locatie de scena.
Sas tii ca am vrut sa vad ce ai mai tradus pe blog referitor la Regina King. Am urmarit link-ul din articol si de acolo am citit despre Premiile Emmy 2020 🙂
LikeLike
Aaah, am înțeles acum. Ai dreptate, e cu totul alfel. Probabil acțiunea limitată la o singură încăpere o să fie evidentă și în film, dar, îmi închipui că dialogul în sine este cel care primează. Acum că mi-ai atras atenția asupra acestui lucru, sunt încă și mai curioasă să văd filmul. Regina King a intrat in radarul meu după ce a luat Oscarul pentru If Beale Street Could Talk. Are o voce profundă, inconfundabilă pe care am recunoscut-o imediat când am văzut serialul Watchmen, deși in prima scenă era mascată. 🙂 Iar acum sunt plăcut surprinsă să aflu că este lăudată și pentru regie. In mod clar, un nume demn de reținut alături de John David Washington și Zendaya. 🙂
LikeLike
hmmm nush de ce cumva necumva am vazut putin ca o discriminare..daca esti british, nu ai voie sa joci personaje din istoria Americii….recitesc mai incolo sa vad daca am acelasi feeling (acum e de vina si vecinul care da de cateva ore cu bormasina…de cateva ore si de cateva zile:)))
LikeLike
Da, a innebunit lumea. Albii nu au voie să interpreteze personaje de desene animate de culoare, britanicii nu au voie să interpreteze americani, heterosexualii nu au voie să joace gay. Talentul nu mai are nici o valoare. Important este să fie politically correct. Pfft! Oricum, Regina King e fermă pe poziție când spune că nu regretă distribuirea a doi actori non-americani în filmul despre o bucățică din istoria SUA. Și explică foarte frumos de ce a luat hotărârea asta. Prea frumos pentru cât de imbecilă e controversa, if you ask me. 🙂 Talentul contează, nu naționalitatea!
LikeLiked by 1 person
I know… chiar talentul trebuie sa primeze. Susțin și o sa susțin mereu drepturile minorităților și a persoanelor LGBT, dar parca in ultimul timp se exagerează cu politically corect și in loc sa avem diversitate, e mereu la fel… parca toate filmele noi au in rolurile principale o persoana albă și una de culoare neagră, cupluri de gay sau mai anormale, tineri cu bătrâni etc…. pot sa văd doar filme doar albi, doar arabi, hispanici sau doar cu negri sau doar cu gay… nu trebuie sa fie același mixt mereu ca parca nu te mai surprind plăcut ….poate ma înșel, dar as vrea sa combine aceste tipologii in moduri mai spicy, mai interesante, nu așa comun… parca așa am susține mai bine diversitatea căci suntem in 2021 și avem voie sa ne exprimam ( ma rog nu in România ca aici persoanele încă sunt linșate dacă se afișează public… din nefericire… ca in epocile de demult cu vrăjitoarele și rugul)… and sorry dacă e deplasat comentariul meu… adică sper ca am reușit sa transmit ce trebuie, nu iar aiurea :((
LikeLike
Sunt perfect de acord cu tine. Mă bucur că din ce in ce mai mulți oameni se destupă la minte și recunosc că e loc sub soare pentru toată lumea. Și mai cred că și noi, publicul avem un cuvânt de spus în privința asta. Doar filmele pentru noi sunt făcute. Așa că te rog să te exprimi liber și aici și oriunde in altă parte. Să se știe! 🙂
LikeLiked by 1 person
:)) sa se știe 🙂
LikeLike