Cormoran Strike de Robert Gailbraith primește o altă adaptare cu această serie în patru părți, admirabil echilibrată, dar nu formidabilă.

C.B. Strike: Alb letal (HBO)
C.B. Strike: Alb letal (HBO)

Cormoran Strike (Tom Burke), detectivul particular olog al lui JK Rowling / Robert Galbraith, a revenit după o pauză de doi ani, cu o adaptare de patru episoade a lui “Lethal White”, al patrulea roman din serie. Primul episod reia acțiunea de la nunta catastrofal de lipsită de stil a secretarei lui Strike, Robin (Holliday Grainger) cu detestabilul Matthew (Kerr Logan). Nimeni n-ar trebui să poarte o cravată aurie la nuntă, nici măcar dacă-i vorba de ficțiune. Strike înviorează lucrurile ajungând neanunțat, încercănat și cu fața șifonată, pentru a-i spune lui Robin că o vrea înapoi. Doar în sens profesional, firește. Să fim serioși! Nu păcălesc pe nimeni, nici măcar înainte ca Robin să fugă de la primul dans al mirilor, pentru a-l îmbrățișa semnificativ.

Un an trece ca vântul și ca gândul și Robin este cumva încă măritată cu Matthew, care, între timp, a devenit încă și mai nesuferit. Ea și Cormoran s-au întors la munca de rutină, anostă de monitorizare a soților adulteri. Pe fondul acestei monotonii se ivește un tânăr bulversat, cu aspect dubios, pe nume Billy (Joseph Quinn), care intră prin efracție în biroul lor de pe strada Denmark și schițează pe perete un cal, ca un fel de pictură rupestră. Când cei doi ajung dimineața, îl găsesc fluturând în mâna însângerată un cuțit și bolborosind despre o crimă. În ciuda ochilor rătăciți ai lui Billy, Strike crede că ar putea spune adevărul. Investigațiile preliminare îi conduc către câțiva radicali de stânga, înainte ca Strike să fie abordat, în mod misterios, de un ministru conservator, Jasper Chiswell (Robert Glenister, purtând o meșă ridicolă), care dorește să afle cine-l șantajează. În timp ce aceste fire narative încep să se împletească, vedem printr-o serie de flashback-uri, ce s-a întâmplat după nuntă, când Robin și Matthew erau în luna de miere și încercau să pretindă că mariajul lor nu-i o farsă.

Tonul lui C.B. Strike: Alb letal este admirabil echilibrat, o dramă polițistă contemporană cu estetică de modă veche – un truc iscusit al scenariului lui Tom Edge și al regiei lui Sue Tully care-i conferă serialului un ritm impunător. Reușește să includă smartphone-uri fără să le transforme în personaje principale. Puburile, cluburile și cafenelele în care se desfășoară acțiunea au un aer dickensian, dar n-ai niciodată senzația că  nu suntem în lumea reală.

Problema este poziția dominantă a personajelor principale, care sunt cu mult mai  dezvoltate și mai interesante decât celelalte personaje, încât umbresc totul în jurul lor, doi sori în jurul cărora se rotesc mici planete. Grainger și Burke au crescut elegant în roluri. El este glacial în cel mai bun sens al cuvântului, un urs puternic și domol, cu cine-știe-ce ascuns adânc în interior. La fel ca Maigret, cu care are în comun și pasiunea pentru mâncare și băutură, Strike preferă să se exprime prin acțiune. Trauma lui Robin este mai vizibilă, mai aproape de suprafață, făcând-o imprevizibilă acolo unde slujba i-ar cere să fie de încredere. Comparativ cu dansul lor unul în jurul celuilalt, restul intrigii pare destul de redundantă. Când ni se desfășoară în fața ochilor o joacă excelentă de-a o-vor-face-n-o-vor-face, cui îi mai pasă de o crimă oarecare?

Ed Cummings, The Independent, 30 august 2020

C.B. Strike: Alb letal are premiera la HBO GO, pe 21 ianuarie