Lara Jean și-a alungat din minte alți pretendenți și se concentrează pe încercarea de a intra la aceeași facultate cu Peter, în acest al treilea (și ultim?) capitol al francizei de succes.

Tuturor băieților: A ta veșnic (Netflix)
Tuturor băieților: A ta veșnic (Netflix)

Cu Tuturor băieților: A ta veșnic (To All the Boys: Always and Forever), Netflix încheie trilogia epistolară despre angoasele adolescenței, într-un mod pe care  cei care s-au uitat de la început ar trebui să aprecieze: cu o scrisoare. Ceea ce a început ca o comedie romantică de succes cu liceeni s-a maturizat încetișor în doi ani și jumătate, într-o dramă ușurică, o trecere în revistă surprinzătoare a întrebărilor pe care adolescenții din secolul XXI și le pun despre dragoste: Cum rezolvă un cuplu micile dispute? Ce se întâmplă dacă nu sunt acceptați amândoi la aceeași universitate? Și când este momentul potrivit pentru… prima dată? Destul de impresionant, Lara Jean (Lana Condor) și Peter (Noah Centineo) încă nu au făcut acest pas. Se pare că așteaptă căsătoria… poate nu neapărat a lor.

Rețineți, ceea ce pare a o dramă ușurică pentru spectator, cu siguranță nu pare așa pentru Lara Jean, liceanca în prag de facultate, care a petrecut deja două filme încercând să decidă care băiat este potrivit pentru ea. Acum știe, iar accentul s-a mutat pe încercarea de a face relația să funcționeze, indiferent de obstacolele pe care viața le aruncă în calea lor. Peter, la rândul său, este mai credincios decât un Saint Bernard, așa că imprevizibilul este Stanford: el a fost admis, iar Lara Jean încă așteaptă rezultatul.

Spoiler alert: ea nu este admisă. Și printr-un artificiu specific genului, îl face pe Peter să creadă din greșeală că a intrat, ridicând întrebarea cum va retrage acea omisiune după ce el a scos-o în oraș să sărbătorească și deja se entuziasmase la gândul viitorului lor glorios împreună, în același campus. E timpul ca Lara Jean să se gândească la un plan B și să încerce să se transfere la Stanford în al doilea an (o tentație relativ obișnuită în rândul iubiților din liceu).

Pentru cineva care de-abia s-a apucat de seria Tuturor băieților, problema felului în care cuplul va supraviețui frecventând facultăți diferite pare să nu merite propriul film și, totuși, în unele privințe, acesta este cea mai practic film din trilogie pentru publicul adolescent. Cele două filme anterioare erau ferm înrădăcinate în genul strict romantic, iar regizorul Michael Fimognari părea să se concentreze pe a face scenele lirice cât mai memorabile. El a creat scene impozante în momente cheie din relația lor – cum ar fi aprinderea lampioanelor în parc sau înapoierea medalionului lui Peter în fața bazinului de meduze de la acvariu – potențial oferind adolescenților obișnuiți așteptări nerealiste pentru proprii pași, inevitabil stângaci, în dragoste.

A ta veșnic abordează acest lucru într-o anumită măsură, reunindu-i pe Lara Jean și Peter pentru o seară de film (imediat după călătoria ei din vacanța de primăvară la Seul, Coreea de Sud, care adaugă filmului o strălucire cosmopolită din start). Ea alege Spune orice (Say Anything) și se ghemuiesc în fața laptopului pentru a urmări scena cu casetofonul, fiecare purtând un AirPod fără fir într-o ureche – modul inteligent al filmului de a comercializa experiența Netflix (versus obiceiul prăfuit de a merge la cinema) ca o componentă vitală a unei povești de dragoste adolescentine. Telespectatorii fideli își vor aminti că Peter a fost un critic destul de perspicace al filmului O aniversare cu bucluc (Sixteen Candles) (pe care l-au urmărit pe un laptop în primul film), dar acum se confruntă cu analiza Larei Jean că… în cuvintele ei: „Suntem un cuplu romantic de tot râsul.”

Ea pune multă presiune pe Peter să se ridice la nivelul genului de film din care fac parte amândoi, așa că trebuie s-o lăudăm pe scenarista Katie Lovejoy pentru că pus așteptările Larei Jean în perspectivă. Protagonista oarecum perfecționistă își dorește ca ea și Peter să aibă o întâlnire romantică, o melodie a lor și propriul ”au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”, stresându-se când apare ceva care să-i conteste ideea de relație perfectă. Dar frumusețea găsirii sufletului pereche nu înseamnă să eviți conflictele; înseamnă să ai pe cineva care să te sprijine atunci când apare un conflict. Și conflictele apar.

Așa cum spune John Corbett (un personaj secundar stabil în rolul tatălui Larei Jean și bărbatul de vis sub acoperire al trilogiei): „Nu poți salva o relație prin refuzul de a crește”.

În multe privințe, împrumutul materialului din cel de-al doilea roman pentru primul film, To All the Boys I’ve Loved Before, din 2018 a dus povestea Larei Jean acolo unde trebuia să ajungă. Continuările au fost inutile, dar nu neapreciate, iar aceasta le oferă fanilor șansa de a petrece mai mult timp cu cei doi (chiar dacă unii dintre noi se întreabă dacă a ales băiatul potrivit). Rivalul din P.S. Te mai iubesc și acum (P.S. I Still Love You), John Ambrose, nici măcar nu este menționat în acest film, deși acest capitol terțiar nu a uitat de scrisorile-confesiune care au dat naștere francizei în primul rând.

Acum este rândul Larei Jean să primească o scrisoare de dragoste și, dacă ar trebui să ghicim, am paria că a fost scrisă de eroina care scria din umbră într-o altă dramă Netflix, Nici n-ai idee (The Half of It), de vreme ce este mult prea reușită pentru a proveni de la persoana care o semnează. Dar lăsăm teoriile despre un Univers extins al filmelor Netflix cu adolescenți pentru altă dată. Tuturor băieților: A ta veșnic este menit să închidă bucla uneia dintre cele mai populare francize ale Netflix, lăsând o portiță întredeschisă – proptită de o canapea mare roz – pentru o continuare, dacă fanii o cer.

Peter Debruge, Variety, 11 februarie