Sebastian Stan a luat o pauză de la The Falcon and the Winter Soldier pentru a discuta despre apartenența românească, cu regizorul Alexander Nanau.
Sebastian Stan era în plin circuit promoțional pentru The Falcon and the Winter Soldier, dar sezonul de premii din acest an i-a oferit ocazia să susțină un proiect care n-are nimic de-a face cu cariera lui de actor: un fan al documentarului Colectiv, nominalizat la Oscar, Stan s-a alăturat regizorului Alexander Nanau pentru o discuție amplă pentru revista IndieWire, despre aclamatul film care este nominalizat atât pentru cel mai bun documentar, cât și pentru cel mai bun lungmetraj internațional.
Sunt primele nominalizări la Oscar pentru România, iar Stan spune că este bucuros să sărbătorească această reușită. „Este de necrezut” (că sunt primele nominalizări n.tr.), spune el, citându-i pe cineaștii români Cristian Mungiu și Corneliu Porumboiu printre regizorii săi preferați. „Evident, în ultimii 20 de ani au apărut atât de multe talente din România. Nu pot decât să mă bucur că este recunoscută acest film important.”
Folosind un stil bine construit de cinema verité, Colectiv redă eforturile jurnaliștilor de investigație care descoperă frauda și corupția în domeniul sănătății, cu ramificații până la cele mai înalte niveluri ale guvernului român. Documentarul pornește de la incendiul de la un club din București, din 2015, care a ucis 180 de persoane, în timp ce alții au pierit din cauza condițiilor improprii de spitalizare. Reporterii descoperă detalii alarmante despre malpraxis și corupție și aduc în centrul atenției eforturile unei mici țări europene să fie în pas cu democrația modernă.
Subiectul a rezonat cu Stan, care a folosit conversația cu Nanau ca oportunitate de a vorbi în detaliu despre propria lui relație complicată cu România, pe care a părăsit-o cu zeci de ani în urmă.
„Câțiva ani, până la vârsta de 16 sau 17 ani, mi-a fost rușine și teamă să spun că sunt român”, mărturisește Stan, care a emigrat la Viena împreună cu mama, la vârsta de opt ani. „Acum, adaugă el, sunt mândru că sunt român”.
Atât Stan, cât și Nanau au părăsit țara după Revoluția Română și căderea comunismului. Nanau avea 10 ani. „Problema identității îi frământă pe imigranți”, spune el. „Încerci să lași trecutul în urmă pentru a construi o viață nouă. În opinia mea, călătoria înapoi este foarte importantă pentru a accepta că nu ești nici una, nici cealaltă. Ești doar suma experiențelor tale de viață.”
Stan a adăugat că încă mai are amintiri vii despre cum a fost să se adapteze împreună cu mama sa, la viața în afara României. „Ne-am dus la supermarket și am văzut banane. Nu aveam banane în România “, povestește el. „Mi-a arătat camerele de luat vederi, puse acolo să nu poți fura. Pentru că atunci când ești un copil care crește în România, cred că înveți să furi.”
Stan și-a exprimat aprecierea pentru Colectiv, în special pentru modul în care folosește incidentul din clubul de noapte ca punct de plecare pentru explorarea disfuncționalității ramificate. „Începe cu acest eveniment oribil și apoi explodează în această bombă nucleară de informații”, spune el. „Sentimentul meu inițial, pe lângă șoc, a fost recunoștința extremă”.
Nanau spune că a fost inițial motivat să se întoarcă în România când a văzut reacția la incendiul de la club. „Când s-a întâmplat, am simțit că a fost un moment decisiv în societatea românească”, relatează el. „Am văzut ocazia să înțeleg cum funcționează puterea. Odată ce au început toate dezvăluirile, singurul lucru pe care a trebuit să-l fac a fost să fiu cel mai bun regizor de film și să traduc lucrurile cinematografic. Pentru mine, poate mai importante decât descoperirea corupției, au fost aceste personaje din viața reală”.
Nanau îl întreabă pe Stan de ce s-a simțit obligat să susțină Colectiv și proiectele românești în general.
„Cred că de-abia în ultimii cinci ani mi-au ieșit în cale mai multe oportunități”, a răspuns Stan. „În calitate de oameni creativi, avem această responsabilitate de a susține proiectele care spun poveștile potrivite și, astfel, să oferim altor persoane oportunitatea de a-și face auzită vocea, dacă n-au posibilitatea asta. Sunt de-abia la început în ceea ce privește implicarea în poveștile potrivite, proiecte din care vreau să fac parte.”
El face aluzie la câteva proiecte în lucru. „Am vrut să găsesc o cale de a mă întoarce prin muncă în România și să înțeleg mai multe despre ea”, mărturisește el.
Eric Kohn, IndieWire, 13 aprilie
“Propria lui relație complicată cu România”…
Cine n-are așa ceva? Nici nu tre’ să pleci pentru asta 🙂
LikeLiked by 2 people
Da, cu mențiunea că pentru cei care sunt aici, relația cu Romania este și mai complicată. 🙂
LikeLiked by 5 people
Să știi… 🙄🙂
LikeLiked by 1 person
Oare ne mai înțelege cineva?
LikeLiked by 1 person
Probabil că da. Fiecare țară are problemele ei. Poate nu în sistemul de sănătate (și orice alt sistem 😦 ) , dar au și ei problemele lor și probabil simpatizează cu noi.
LikeLiked by 2 people
Da, fiecare țară, fiecare om, are problemele și provocările specifice. Chestiunea este cum sunt rezolvate, cum se remediază…
LikeLiked by 1 person
Din păcate mai mult decât să mă prezint la vot nu pot face. Poate doar să amintesc print-un articol ca cel de față, că lucrurile nu stau tocmai bine.
LikeLiked by 1 person
99,99% suntem în aceeși situație…
LikeLiked by 1 person
Destul de matur tipul din Răspunsurile date
LikeLiked by 1 person
Sunt impresionată că inima i-a rămas în România. Ar fi putut să-și ignore originea, dar nu, a încercat să promoveze Colectiv. Bravo lui!
LikeLiked by 2 people
Te-ai exprimat foarte elegant “lucrurile nu stau tocmai bine” (în România!). Şi ai dreptate! Fiecare țară are probleme, mai mici sau mai mari. Şi este normal să fie aşa, dar important este cum se rezolvă şi / sau cum este percepută finalizarea şi încrederea în sistem.
Revenind la S. Stan., dar şi la mulți români aflați aici în US sau oriunde pe mapamond. N-ai cum uita că eşti român dacă ai caracter! Unii uită! Ştiu, dar e de povestit!
Numai bine!
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc pentru comentariu. Chiar este interesant punctul de vedere al unui alt român plecat. Nu poate decât să-mi pară rău că atâția oameni talentați: Stan, Nanau, tu – Aurora, n-au găsit în România mediul propice să creeze și au trebuit să plece. Rămâne bucuria de a vedea talentul vostru transpus pe ecran (în cazul lui Stan și Nanau) sau aici pe WP (în cazul tău). Până la urmă ne bucurăm de reușitele fiecărui român, oriunde ar fi. ❤️
LikeLiked by 1 person
Mie mi-a fost bine în România! Eu nu am plecat pentru că nu am reuşit să mă manifest, ci a fost o altă conjuncutură, dar ar fi mult de povestit! Sincer!? Sigur, tot ce fac în prezent este altfel apreciat aici şi sunt convinsă că nu ar fi fost la fel în România! Realmente este altă lume sau o altfel de lume! Şi eu mă bucur când întâlnesc români de calitate, români care au rămas români demni chiar dacă sunt plecați de zeci de ani din țară. Şi vorbesc cu drag româneşte! Şi corect! Şi, ceea ce eu apreciez mult, şi-au învățat şi copiii româneşte. Aici simți România altfel, este ca o durere dulce-amară pe care o duci cu tine zilnic!
Numai bine!
LikeLiked by 2 people
Aceasta afirmatie a tipului: “Pentru ca atunci cand esti un copil care creste in Romania, cred ca inveti sa furi” e jignitoare nu doar pentru copiii din Ro, dar si pentru parintii lor… Cred ca o asemenea afirmatie spune multe despre el. I-a aratat maica-sa ca sunt camere video ca sa nu (se) fure? Fratemeleu! Unui om educat nu-i da prin cap sa fure – cu sau fara supraveghere video.
LikeLike
Nu pot să nu-ți dau dreptate aici. Și eu am fost frapată de amănuntul ăsta. L-a luat gura pe dinainte și apoi a încercat să dreagă busuiocul ”normalizând” ideea de furt. Adică când trăieșit in lipsuri, e ”normal” să furi o banană… ceva gen Jean Valjean. Nu încerc să-l scuz, dar pentru asta sunt mai vinovați părinții pentru că i-au permis un astfel de anturaj în copilărie. Se pare că plecarea în străinătate a fost benefică, că a profitat de o a doua șansă.
LikeLiked by 1 person