Povestea slujitoarei, Sezonul 4: Max Minghella povestește despre reîntâlnirea dintre June și Nick

A fost o pauză dureros de lungă pentru fanii serialului Povestea slujitoarei (The Handmaid’s Tale), care a încheiat al treilea sezon în vara anului 2019 și, în cele din urmă, a revenit cu noi episoade săptămâna trecută. Dar pentru fanii lui Nick Blaine (Max Minghella) așteptarea a fost chiar mai lungă. Nick, o rotiță ambiguă din punct de vedere moral, dar din ce în ce mai puternică în mașinăria Gilead, a dispărut la jumătatea sezonului 3, când a fost trimis să lupte în prima linie, la Chicago. Plecarea lui a survenit la scurt timp după descoperirea dureroasă că Nick a jucat un rol cheie în războiul care i-a permis lui Gilead să preia puterea, la începuturi.

Citește și: Despre alegerea lui Janine și răzbunarea Ritei

Dar în sezonul 4, Nick se întoarce în forță – la fel și povestea de dragoste interzisă dintre June și Nick. În episodul 3, intitulat “The Crossing”, June este capturată, torturată și șantajată pentru a dezvălui locația colegelor ei Slujitoare. Apoi i se spune că, împreună cu Janine, Alma și restul fugarelor, va fi trimisă într-o „colonie de reproducere” pentru tot restul vieții. În timp ce June traversează un pod în drum spre colonie, are un moment de tandrețe cu Nick, care aștepta tot timpul pe margine, încercând să o protejeze, atât cât îi permitea poziția lui de simplu soldat. Se îmbrățișează, ea se îndepărtează de el…

Și apoi, într-un moment perfect de escapism romantic, ea se întoarce, aleargă către el și îl sărută. Muzica se intensifică. Aparatul de filmat se rotește. Este un moment liric neobișnuit pentru serial – și un moment de răgaz atât de necesar în mijlocul unui episod brutal, sumbru. Mai jos, Minghella stă de vorbă cu revista ELLE despre modul în care Elisabeth Moss a regizat acel moment, despre cum pandemia a afectat filmările și cum ar putea arăta o viață post-Gilead pentru Nick.

Vreau să discutăm secvența de pe pod de la sfârșitul episodului 3. De la interpretare până la scenariu și modul de filmare, a părut un cadou pentru fanii relației dintre June și Nick. Ce părere ai despre acel moment?
Cred că aceste două personaje își găsesc cu adevărat refugiu unul în celălalt și cred că, într-un fel transcendental, această narațiune ajunge să fie și un fel de refugiu în contextul serialului. Povestea slujitoarei este adesea destul de dur și sperăm că această relație atenuează o parte din tensiune. În ceea ce privește episodul 3, a fost minunat să filmăm acele scene datorită aportului adus de Lizzie ca cineast.

Modul în care aparatul de filmat se rotește 360 de grade în jurul lor este o alegere atât de minunată, accentuată în mod deliberat.
Da, am tachinat-o pe [Elisabeth] că este o combinație între Michael Bay și Mike Lee. Este un întreg spectacol în felul în care filmează și o rigoare cu totul și cu totul impresionantă și desăvârșită din punct de vedere tehnic. Și apoi este, de asemenea, uimitoare cu actorii și cred că m-a împins să-mi depășesc limitele mai tare decât mi s-a cerut înainte. Nu vreau să vorbesc în numele ei, dar cred că s-a distrat filmând secvența. Este o scenă foarte cinematografică și clasică care ilustrează ceea ce am considerat dintotdeauna o poveste de dragoste clasică. O iubire interzisă.

Mai ales în acel moment – se sărută în fața soldaților din Gilead. Nick lasă prudența deoparte.
Da. Adică, este foarte uman, nu-i așa? Este ca în viață, nu putem alege de cine ne îndrăgostim și atunci nu putem alege neapărat cum ne comportăm în preajma oamenilor de care ne îndrăgostim. Este unul dintre lucrurile minunate ale experienței noastre pe această planetă. Pur și simplu, cred că uneori inima iese triumfătoare în fața creierului.

Nick și comandantul Lawrence formează o alianță destul de interesantă în acest sezon…
Brad [Whitford] este unul dintre actorii mei preferați și, de fapt, am devenit foarte apropiați în afara platoului de filmare. Așa că mi s-a părut interesant că ne-au adus împreună într-un context fictiv și am fost cu adevărat curios cum se va desfășura asta. Sunt atât de mulțumit de aceste scene și cred că unul din lucrurile foarte amuzante la ele este că, deși este un fel de joc de șah între ei, îți dai seama că suntem prieteni, iar asta conferă un fel de caracter jucăuș acestor schimburi de replici, altfel destul de tensionate. Aceste personaje sunt foarte asemănătoare – Brad spune că amândoi sunt lipsiți de pragmatism, ceea ce cred că este un mod foarte bun de a pune problema.

În acest sezon se vorbește mult despre conceptul de justiție și despre ce înseamnă asta pentru diferite personaje care au trecut prin Gilead. Cum crezi că o să se facă dreptate în cazul lui Nick? Care-i sfârșitul jocului pentru el?
Cred că vede faptul că o protejează pe June cât de mult poate, drept o metodă de a-și spăla păcatele. Nu cred că are vreo așteptare pentru sine dincolo de asta, inclusiv legată de propria supraviețuire. Cred că este un om apăsat de o mare vinovăție. Aproape pot să văd acest imens sac greu de vinovăție pe umerii lui, de fiecare dată când intră într-o încăpere. Cred că simte o anumită ușurare prin încercarea de a o proteja pe această persoană pe care o iubește, dar nu reușește întotdeauna sau nu abordează întotdeauna corect acest lucru. Dar cred că încearcă în continuare.

Nick nu părea să aibă prea multe perspective înainte de Gilead și, odată cu formarea lui Gilead, și-a găsit un scop în viață. Cum crezi că ar arăta viața lui, dacă regimul ar cădea?
Îl văd având o slujbă fără pretenții. Îl văd lucrând la o benzinărie. Cred că i-ar plăcea așa ceva… ceva cu mașini, ceva care să facă cu mâinile lui. Nu-i un tip doxat, nu cred. Așa că îl văd ducând o viață simplă. Dar nu cred că se simte confortabil în Gilead – cred că este foarte conștient de toxicitatea acestui mediu.

Nick este un personaj atât de enigmatic și foarte interiorizat. Trebuie să fie așa ca tactică de supraviețuire, dar pe măsură ce îl interpretezi, cât de mult trebuie să înțelegi exact ce gândește el într-o anumită scenă?
Da, n-am avut niciodată ocazia să joc un personaj atât de mult timp, nici măcar pe-aproape. Este o experiență fascinantă. Și sunt anumite lucruri pe care nu trebuie să le super-analizez, din fericire, pentru că la un moment dat devii simbiotic cu personajul. Când l-am reluat în sezonul 4, am simțit un fel de relaxare, înțelegând cine este Nick și relaționând cu el. Iar asta deschide o altă portiță pentru interpretare. Deși toate lucrurile pe care le-ai spus despre Nick sunt adevărate, simt o schimbare în el în acest sezon. Mi se pare mai matur și cred că asta din cauza a ceea ce i s-a întâmplat în anul în care a fost absent. A luptat în război, dar nu de partea celor alături de care ar fi vrut să fie. Asta trebuie să-l fi distrus.

Tocmai începuserăți să filmați sezonul 4 când s-a sistat totul, în martie 2020. Cum a fost să vă întoarceți la muncă, deși cu toate aceste noi protocoale COVID?
În primul rând, am simțit gratitudine. Cred că suntem cu toții recunoscători că avem o slujbă la care să mergem, darămite una pe care o îndrăgim atât de mult, iar aceasta, cred, este valabil pentru toți cei implicați. Iar senzația pe care am avut-o la întoarcerea pe platourile de filmare, mi-a amintit puțin de cum a fost să fac filme în anii ’90. Era ceva anume în ritmul de atunci. Era puțin mai lent, puțin mai ordonat. Deci, nu m-a deranjat. Situația COVID ne-a permis să ne facem timp pentru scenariu într-un fel de care n-am avut parte înainte.

Spui adesea că urmărești serialul ca fan. Există momente speciale în acest sezon care să iasă în evidență din acea perspectivă, ceva ce ți s-a părut cu adevărat satisfăcător?
Îmi place ultima scenă din episodul 10. Nu pot să ofer detalii. Dar îmi place mult, mult de tot scena aia și este extraordinar ce implică pentru viitor, deoarece lasă ușa deschisă pentru orice. Abia aștept să văd ce se va întâmpla. Sunt atât de curios, sincer, încât mă întreb „OK, ce înseamnă asta?” Ce înseamnă acest lucru pentru direcția în care va merge serialul, știind că am primit undă verde pentru sezonul 5? Sunt curios în legătură cu toate personajele. Simt că povestea fiecărui personaj din acest sezon a fost bulversată și sunt cu adevărat curios să văd încotro apucă și unde cad toate piesele de domino.

Emma Dibdin, Elle, 29 aprilie