Olly Alexander și Lydia West trebuiau să joace rolurile a doi foarte buni prieteni – Ritchie și Jill – în E un păcat (It’s a Sin), dar prima lor întâlnire nu a fost la citirea scenariului, la repetiții. Primul lucru pe care au trebuit să-l facă a fost să cânte în duet o melodie pe care, ulterior, urma s-o interpreteze personajele lor. Din fericire, au rezonat instantaneu. „Eram deja în cameră și apoi a intrat Olly”, povestește West. „Cred că a fost dragoste la prima vedere.”

„Ne-am îmbrățișat și asta a fost. Ne-am împrietenit imediat”, spune Alexander. „Îți dai seama din serial că Lyds este o persoană frumoasă, luminoasă, pe care îți dorești s-o ai în preajmă.”

Olly Alexander, Lydia West - E un păcat (HBO)
Olly Alexander, Lydia West – E un păcat (HBO)

Un nume de trupă i-a adus împreună

Creatorul Russell T. Davies este, de asemenea, în spatele serialului Ani și ani (Years and Years), în care a jucat West, care se întâmplă să fie și numele trupei muzicianului Alexander. Este o coincidență? Nu tocmai, răspunde Alexander. „L-am întrebat când l-am întâlnit: „De ce-ai numit serialul Years and Years?” Și mi-a mărturisit că-i un fan al meu și al formației. A zis că-i place numele foarte mult și că i se potrivește serialului său. Așadar, i-am zis: „OK, ei bine, te las să-l folosești” Cred că a fost o stratagemă pe termen lung să mă atragă în următorul lui proiect.”

Povestea lui Richie îi era familiară: „M-am identificat instantaneu cu personajul”

Olly Alexander a simțit o legătură afectivă cu Ritchie, care pleacă la Londra la vârsta de 18 ani, încearcă să lucreze ca actor și își îmbrățișează sexualitatea în ciuda homofobiei de care se lovea la fiecare pas. „M-am legat instantaneu de Richie din atât de multe motive”, relatează el. „A avut aceste vise mari, ambiții nemăsurate. Se mută la Londra la 18 ani, la fel ca mine, este inocent și vrea să impresioneze pe toată lumea și să fie centrul atenției. Și eu eram așa.” Alexander a apreciat imediat „personajele bine conturate, complexe și gay. Foarte rar vezi astfel de roluri, așa că sunt foarte entuziasmat.”

Repetițiile au fost ca „terapia de grup”

Distribuția a trebuit să recreeze un grup foarte strâns de prieteni care împărțeau o casă poreclită „palatul roz”, iar apropierea pe care o vedem pe ecran a fost înlesnită de o perioadă specială de repetiții. „A fost practic ca terapia de grup timp de o săptămână, în care am ajuns să ne cunoaștem foarte bine”, spune West. „Nu am repetat nici o scenă. Doar am vorbit despre trecutul și prezentul nostru. Ne-am adunat laolaltă un grup de actori foarte sensibili și cu toții, pur și simplu, au insuflat viață personajelor.”

Jill este bazată pe o persoană reală

Personajul lui West – se bazează, de fapt, pe cea mai bună prietenă al lui Davies, Jill Nalder. Mai mult decât atât, adevărata Jill joacă rolul mamei lui West în serial. „N-a făcut decât să adauge un nivel suplimentar de grijă în interpretarea personajului, știind că se bazează pe o persoană care, de fapt, există și se află în cameră și joacă rolul mamei mele”, povestește West. “A fost minunat.”

„Îmi amintesc că la repetiții am întâlnit-o pe Jill”, spune Alexander. „Ne uitam la ea pentru a-i vedea reacția și la Russell, pentru că această poveste este atât de importantă și aștepta să fie povestită de atât de mult timp. A fost într-adevăr un privilegiu și pur și simplu nu vrei să dai greș.”

Când Elton a sunat: „A fost de-a dreptul ireal”

„Elton John ne-a sunat după ce a văzut serialul și a fost atât de drăguț și amabil”, își amintește West. „Era doar o marți obișnuită și mă duceam la muncă. Mi-a spus: „Mi-a plăcut E un păcat.” Și, evident, face atât de multe lucruri bune cu fundația Elton John AIDS Foundation. Spunea cât de mult atrage atenția un serial de acest gen, asupra problemei și sensibilizează populația; un serial intrat în cultura populară face atât de multe pentru propulsarea mesajului pe care trebuie cu toții să continuăm să-l răspândim despre HIV și SIDA, pentru ca lucrurile să se îndrepte spre bine. A fost uluitor că ne-a recunoscut contribuția. Elton John este o legendă și faptul că ne-a contactat a însemnat atât de mult pentru noi. Pentru mine, ca tânără actriță, a însemnat foarte mult. A fost foarte amabil și toată întâmplarea a fost pur și simplu ireală.”

E un păcat a influențat muzica lui Alexander

Titlul emisiunii face referire la o melodie a trupei din anii ’80, The Pet Shop Boys, iar Alexander a descoperit că serialul îi inspiră propria muzică. „Nu pot să vă spun cât apreciez faptul că am avut parte de experiența asta, atât de diferită față de cariera mea obișnuită de muzician. M-a inspirat în atât de multe moduri, atât de multe moduri neașteptate. Pur și simplu mi-a deschis mintea să mă bucur de muzica din acea perioadă. Când m-am întors în studio, am avut acest sentiment reînnoit de: „Vreau să compun o muzică în care să te pierzi pe ringul de dans.”

Antonia Blyth, Deadline, 20 iunie