Șefa de catedră: O examinare trăsnită, perspicace a învățământului superior din SUA

Primul sezon al noii comedii Netflix Șefa de catedră (The Chair) pare un prolog. Nu numai că episoadele sunt scurte – șase episoade de jumătate de oră fiecare, dar abordează o mulțime de idei și personaje interesante numai pentru a se retrage, lăsându-ne impresia că toate acestea doar prefigurează o poveste mai profundă în sezonul doi. N-o luați ca pe o critică dură – Șefa de catedră este degajat, amuzant și adesea foarte inteligent. Este un rar serial Netflix care ne face să dorim mai mult, în loc să ne uităm la ceas.

Fermecătoarea Sandra Oh o interpretează pe Dr. Ji-Yoon Kim, noua șefă de catedră al departamentului de engleză de la Pembroke College. Promovarea ei ar trebui să fie un eveniment major pentru centrul elitist de educație, având în vedere că istoric vorbind, bărbații albi conduc universitățile din Statele Unite, dar ea este prea ocupată să rezolve toate problemele pentru a savura cu adevărat momentul. Deja departamentul se străduiește din greu să comunice cu un corp studențesc care crede că este condus de dinozauri, în special de membrii facultății care sunt acolo de zeci de ani, în frunte cu actorii excelenți Holland Taylor și Bob Balaban. Ei simt că sunt expulzați de generația următoare, condusă de o tânără profesoară populară pe nume Yaz (Nana Mensah) și ignorați de un decan (David Morse) obsedat doar de aspectele cele mai importante al problemei.

În toată această conversație despre discriminarea pe motive de vârstă și reprezentare este aruncată o bombă atunci când un profesor popular, dar irascibil, pe nume Bill Dobson (Jay Duplass), folosește salutul nazist în timpul unei prelegeri. Fragmentul devine viral, trimițând întregul campus în vrie, dar creatorii Annie Wyman și Amanda Peet pătrund în apele agitate ale cancel culture din campusurile universitare cu foarte multă inteligență. Da, gestul lui Bill este scos din context și, probabil, nu ar trebui să-i distrugă cariera, dar stârnește o conversație mai amplă despre cine primește un loc de frunte și despre cum elevii ar trebui să fie ascultați de cei care pretind că vor să le audă vocile, dar deseori le ignoră. Avem parte de atât de mult material inteligent aici, încât singurul aspect care dezamăgește este cât de des pare că Șefa de catedră este pe cale să analizeze cu adevărat dinamica în schimbare dintre conducerea facultății și studenți în ziua de azi, înainte de a se retrage și a lăsa problema în aer.

O parte a problemei este că Wyman și Peet încearcă să facă atât de multe în șase episoade de televiziune de o jumătate de oră. Mai este o potențială poveste romantică complexă între Ji-Yoon și Bill; o studentă (Ella Rubin), un personaj insuficient dezvoltat, care pare să vrea să-l ajute pe Bill; cineva care este prins în declinul lui Bill; fiica precoce de șapte ani (Everly Carganilla) a lui Ji-Yoon și chiar un rol cameo al unei celebrități, în ultimele episoade, când decanul invită în campus o vedetă TV faimoasă. Șefa de catedră este un serial care încearcă să surprindă o femeie care se străduiește să țină în echilibru niște farfurii care se învârt, dar structura lui îl face să pară oarecum superficial. Nu petrecem suficient timp cu nici o farfurie înainte de a trece mai departe, iar asta poate face ca unele dintre idei să pară mai frivole decât ar trebui. De asemenea, se aduce în discuție reprezentarea profesorilor mai în vârstă, care cu greu sunt capabili să se raporteze la studenții tineri. Este o intrigă secundară despre discriminarea pe motive de vârstă, care pare ea însăși un pic discriminatorie pe motiv de vârstă, deși Holland Taylor este, ca de obicei, formidabilă.

În cele din urmă, deși unele dintre teme par insuficient abordate, Șefa de catedră rămâne unul dintre cele mai degajate și mai ușurele seriale ale anului. Sandra Oh face pe hărțuita atât de bine fără a pierde, însă, din intelectul personajului, în timp ce Duplass este perfect în acea zonă gri în care nu suntem cu adevărat siguri dacă ar trebui să ne placă de el. Este el dascălul excelent distrus de un sistem excesiv de sensibil sau indolentul privilegiat care n-a fost niciodată nevoit să ia în considerare problemele serioase ale colegilor sau studenților de sex feminin sau de culoare? (Răspunsul este, desigur, amândouă și aceasta este dualitatea pe care scenariștii și Duplass o redau la perfecțiune.)

Brian Tallerico, Roger Ebert, 17 august

Șefa de catedră (The Chair) va avea premiera la Netflix, pe 20 august.