Vinovatul: One-man show Jack Gyllenhaal

În Vinovatul (The Guilty), un remake captivant, Jake Gyllenhaal joacă rolul unui operator 911, gata să explodeze. Dacă favorizați drama daneză din 2018 a lui Gustav Moller, The Guilty, sau remake-ul Netflix cu același titlu, depinde dacă preferați thriller-ele acustice sau electrice, reci sau incandescente. De asemenea, depinde de răspunsul dvs. la întrebarea: Cât de multe prim-planuri cu Jake Gyllenhaal sunt prea multe?

Decorând studiul psihologic zornăitor al lui Moller cu cromatica din Los Angeles, regizorul Antoine Fuqua și scenaristul Nic Pizzolatto au amplificat un pic energia filmului original și i-au lărgit oarecum perspectiva. Tensiunea neabătut în crescendo a intrigii, deși în mare măsură identică cu cea originală, este perfectă pentru Gyllenhaal; aparatul de filmat se apleacă cu bucurie asupra ochilor lui chinuiți și chipului îmbrobonat de sudoare. În rolul lui Joe Baylor, un ofițer L.A.P.D. repartizat temporar într-un centru pentru apeluri de urgență, actorul are o interpretare magistrală; faptul că nu pierde nici o clipă controlul – asupra noastră sau a personajului – este un fel de miracol.

Când îl întâlnim, Joe este deja în pragul unei crize de nervi. În timp ce incendiile devastatoare și alte situații de urgență umplu ecranele uriașe ale operatorilor de serviciu, el se află la toaletă, gâfâind din cauza unei crize de astm. Întorcându-se la birou, el încheie nepoliticos apelurile pe care le consideră mai puțin urgente, procesându-le pe restul scurt și la obiect. Este ajunul audierii lui disciplinare pentru infracțiunea nespecificată care l-a adus în acest purgatoriu, iar resentimentele și plictiseala lui sunt palpabile.

Apoi sună o femeie, un apel care inițial pare a fi greșeală, de vreme ce se adresează unui copil și putem vedea cum instinctele lui Joe de polițist veteran intră în acțiune. Cu fața și corpul brusc în alertă, îi pune întrebări și deduce că este răpită și că răpitorul este înarmat. Ceea ce urmează este un joc încordat de-a șoarecele și pisica, care se desfășoară în întregime prin telefon, deoarece Joe, în loc să urmeze protocolul și să predea cazul altor agenții, încearcă frenetic să rezolve el însuși infracțiunea. Abia mai târziu, pe măsură ce aflăm mai multe despre viața lui personală, bănuim că implicarea lui în siguranța acestei femei ar putea fi ceva mai mult decât profesională.

Mulțumită unei distribuții vocale vibrante, care-i include pe Riley Keough, Peter Sarsgaard și Ethan Hawke, Vinovatul ne ajută să vizualizăm întorsăturile de situație neașteptat de șocante, din afara ecranului. Cinematografia lui Maz Makhani este strălucitor de seducătoare, găsind mereu unghiuri noi din care să ni-l arate pe Joe în fața computerului, în timp ce partitura muzicală a lui Marcelo Zarvos rezistă tentației de a acoperi fiecare hiat verbal. Când Joe soarbe din inhalator, auzim fiecare suflare anevoioasă.

În esență un one-man show, Vinovatul vibrează în funcție de ritmurile personajului principal. În rolul lui Joe din original, Jakob Cedergren a fost mai rece și mai reținut din punct de vedere fizic, perfect în ton cu estetica minimalistă a filmului său. În mâinile lui Gyllenhaal – trup și suflet – Vinovatul devine un portret inflamabil al unei căderi psihice. Joe, pierzând controlul asupra a tot ceea ce contează, trebuie să o găsească pe această femeie înainte de a fi prea târziu. Are cu disperare nevoie de o reușită.

Jeannette Catsoulis, The New York Times, 30 septembrie

Vinovatul (The Guilty) are premiera la Netflix, pe 1 octombrie