Colaborarea lui Steven Soderbergh cu HBO Max ne-a adus-o pe Meryl Streep pe un vapor în comedia elegantă, semi-improvizată Lasă-i să vorbească (Let Them All Talk), înainte de a se întoarce pe continent, la Michigan, în drama polițistă tensionată No Sudden Move. Kimi – cel mai recent film – este o realizare mult mai simplă, dar nu mai puțin plăcută, un thriller compact, cu acțiunea plasată în mare parte într-o singură locație, un laitmotiv à la Alfred Hitchcock.
Kimi este numele unui dispozitiv în stil Alexa, cu un parametru cheie specific: oamenii. O echipă amplă de operatori cercetează numeroasele interacțiuni dintre utilizatori și aparatură pentru a perfecționa dinamica, asigurându-se că erorile de comunicare sunt reduse la minimum. Personajul agorafobic al lui Zoë Kravitz, Angela (probabil o aluzie la inginera IT din Rețeaua – The Net) își petrece zilele ascultând astfel de interacțiuni verbale, izolată de restul lumii, în timp ce pandemia de Covid face ravagii. Pandemia i-a amplificat anxietățile și refuză să iasă afară, în ciuda faptului că un vecin de peste drum (Byron Bowers) încearcă s-o ispitească la o întâlnire. Dar când Angela aude ceva sinistru într-un flux de date Kimi, lumea ei sigură și izolată este brusc dată peste cap.
În 89 de minute, scenaristul David Koepp (al cărui thriller Camera de refugiu – Panic Room este la fel de compact) menține lucrurile reconfortant de simple și cât se poate de lipsite de orice umplutură pe lângă subiect. Nu este o surpriză – după o pistă de la început legată de specificul financiar al companiei din spatele lui Kimi – că ar fi o conspirație de demascat, dar totul se petrece facil, în ritm alert: povestea de când lumea a eroului care a văzut prea multe și a personajului negativ care vrea să-l reducă la tăcere. Știm încotro se îndreaptă astfel de filme, iar Kimi nu vine cu o surpriză autentică, dar Koepp și Soderbergh păstrează cea mai mare parte a filmului cu picioarele pe pământ, evitând salturile narative stângace la care recurg adesea aceste lungmetraje – ceea ce face din Kimi un film extrem de credibil.
Benjamin Lee, The Guardian, 10 februarie
Sună interesant şi-mi place şi trailerul 🙂
LikeLike
Yep! Steven Soderbergh e unul din regizorii mei preferați. Cred că o să-mi placă și Kimi.
LikeLike
Oh! Cand am citit “pandemia de…” m-am si hotarat sa nu-l vad. 😦 Am renuntat si la “FBI: Most wanted”, la sezonul doi, cand au dat-o cu pandemia; si la “NCIS New Orleans”, din acelasi motiv, iar la “Lege si Ordine: Crima organizata” tot de-aia nu ma uit. Mi-a ajuns realitatea, nu vreau si-n filme, nici macar tangential!
LikeLiked by 1 person
Ouch! La asta nu m-am așteptat. Dar pandemia doar plasează povestea în timp, nu cred că are foarte mare importanță. Angela era agorafobă și înainte. Nu insist să-l vezi, dar Steven Soderbergh e unul din regizorii pe care-i apreciez foarte mult… Kimi s-ar putea să fie interesant, touși.
LikeLiked by 1 person
O altă recomandare faină, mulțumesc!
LikeLike
Și eu cred că va fi interesant. Imi place regizorul foarte mult. Nu cred că am văzut un film făcut de el care să mă plictisească.
LikeLike
Fara legatura cu filmul ci doar cu Meryl Streep. Cu multi ani in urma am avut o mica poza a ei alb negru. Mi s-a parut atat de interesanta ca am lipit-o pe o coala de desen si am colorat fundalul. Trebuie sa o caut. Cred ca o mai am pe undeva. 😊 Ca filmul cine stie cand…
Seara buna, Jo!
O saptamana plina de descoperiri interesante!
LikeLike
După ce o găsești public-o la tine pe blog, s-o vedem și noi pe Meryl Streep pe fundal colorat de tine. 🙂
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc de recomandare! E de văzut neapărat!
LikeLike
Cu drag. E și pe lista mea. Dar azi mă uit la noul episod Crescuți de lupi. 🙂
LikeLike
Clar, cele 89 de minute sunt rezervate de mine pentru diseară, când mi-ar plăcea să văd acest film. 🙂 Atât cuvintele, cât și clipul au fost foarte convingătoare. Îți mulțumesc, Jo! 💕
LikeLike
Super! Te așteptăm cu impresii după aceea. 🙂
LikeLiked by 1 person
L-am văzut. 🙂 Și mi-a plăcut tare mult! Parcă mă vedeam pe mine la începutul pandemiei…, așa că am empatizat total cu Angela. Și am adorat-o pe Kimi! ❤
LikeLike
Kimi o ajută pe Angela să dea de capul problemei? Lasă, nu-mi răspunde! O să-l văd și eu. 🙂 Mă bucur că ți-a plăcut.
LikeLiked by 1 person
Eu cand vad Kimi, ma gandesc automat la Raikkonen. Multumesc pentru recomandare!
LikeLike
Tocmai mă gândeam cât de incultă sunt că n-am auzit de Rikkonen ăsta. Mă întrebam ce scriitor / filosof or something important o fi. 🙂 Când colo…
LikeLiked by 1 person
E un mare campion de F1, un nume emblematic pentru acest sport. S-a retras anul trecut, concura de pe vremea lui Schumacher.
LikeLike
Not my cup of tea. 🙂
LikeLiked by 1 person
Eh, eu mai putin cu filosofii, mai mult cu sportivii… 😛
LikeLike
?!
LikeLike
Am mai avut discuția asta și repet ce-am spus atunci: ne interesează doar părerea dumneavoastră în legătură cu subiectul în cauză, nu despre filme, în general. Mulțumim.
LikeLike
Ce bine ca nu folosesc aplicatii gen Alexa. M-am mai linistit.
Dar folosesc Google…
Panic Room m-a lasat panicata vreme de cateva zile…
LikeLike
Daaaa, Panic Room a fost intens. Vestea bună e că niște hoți ar fi total dezamăgiți dacă ar pătrunde la mine în apartament. Nu-i nimic interesant de furat. 🙂
LikeLiked by 1 person
Mai bine fara un panic room si gata.
LikeLiked by 1 person
Aici sînt de acord cu părerea Dianei, cu care se pare că mă potrivesc relativ des. Dincolo de asta nici nu cred că filmul are ceva în plus sau deosebit faţă de altele asemănătoare, iar Zoë nu se află pe lista febleţelor mele. Crezi că mă poţi face să mă răzgîndesc, cu argumente…? 😉
LikeLike
Diana are o non-părere de vreme ce n-a văzut Kimi. Argumente pro Kimi: regizorul Steven Soderbergh – un nume pe care ar trebui să-l reții, este un regizor inovativ. Filmul este alert, nu te plictisești deloc. Iar personajul lui Zoe Kravitz, așa firvă cum o știi, elimină în final 3 gangsteri. Girl power! 🙂 Dă-i o șansă într-o seară când n-ai altceva mai bun de văzut și vorbim după.
LikeLiked by 1 person
Hm, slăbuţe argumente. Mă interesează în primul rînd povestea, să fie solidă, să aducă ceva ce o poate deosebi de altele precum Her (2013) sau Jexi (2019). Sau ai menţionat chiar tu The net, care are poate mai multe în comun cu genul decît numele de Angela.
Regizorul nu m-a făcut niciodată să accept sau decartez un film, nu am considerat asta o garanţie a calităţii ci cel mult o tragere de mînecă – într-o direcţie sau alta. E posibil să mai fi văzut ceva de-al lui Soderbergh, n-am idee; cînd/dacă reuşesc să-mi convertesc programul de catalogare la baza de date SQLite3 atunci poate că o să am posibilitatea de listare după mult mai multe criterii decît acum şi o să pot spune cu siguranţă.
Faţă de Zoë am o uşoară antipatie fizică; ceva natural, organic, care trebuie învins prin ambiţie. E acelaşi lucru cu faptul că nu suport laptele dulce sau culoarea verde. Nu e vina nimănui, ci e aşa cum e şi atît. Altfel, girl power nu mă deranjează nicidecum. Dar mă deranjează groaznic incursiunea plandemiei în poveşti care n-ar trebui s-o ia în seamă altfel decît ca pe un lait-motiv al unor evenimente altfel inacceptabile în societatea umană. Dacă e prezentată şi etichetată ca atare atunci poate că am să-i dau filmului de faţă o şansă; dacă nu, atunci va rămîne undeva în subsolul unei liste de indezirabile.
Crezi că sînt suficient de corect sau greşesc undeva grav…?
LikeLike