Roșu aprins: Bestial!

O fetiță de 13 ani își descoperă secretul de familie pufos într-un fermecător film despre maturizare.

A existat vreodată o metaforă mai bună pentru pubertate decât un animal sălbatic dezlănțuit? La fel ca alți vârcolaci adolescenți dinaintea ei, Meilin Lee, cu vocea lui Rosalie Chiang, nu se poate abține să-și manifeste sentimentele, literalmente, cu colți și gheare. Spre deosebire de ei, micuța eroină hormonală din Roșu aprins (Turning Red) are în spatele ei toată imaginația Pixar – poate nu tocmai studioul de la care te-ai aștepta să vorbească fără ocolișuri despre iubirea adolescentină, ciclu și părinți care pur și simplu nu înțeleg, deși un proiect precum Roșu aprins pare aproape inevitabil acum că este aici. La urma urmei, audiența lor este în continuă creștere; de ce n-ar fi așa și cu filmele lor?

Din motive care rămân neexplicate (poate pentru a elimina spectrul rețelelor sociale și al telefoanelor mobile), povestea este plasată în 2002, la Toronto, unde ochelarista Mei, care tocmai a împlinit 13 ani, locuiește cu mama ei extrem de protectoare, Ming (Sandra Oh) și tatăl mai înțelegător Jin (Orion Lee) într-un complex de locuințe care găzduiește și unul dintre cele mai vechi temple ale orașului. Ming este clasica mamă-tigroaică, dar pe Mei nu pare să o deranjeze asta; îi place să studieze și să obțină note bune și să dea o mână de ajutor la pregătirea templului pentru vizitatori. De asemenea, își iubește prietenii, o echipă pestriță ușor uimită de ce fată bună este ea.

Pentru Mei, stima pentru părinți pur și simplu nu a fost niciodată pusă sub semnul întrebării: „Sunt ființele supreme care ți-au dat viață… Poți măcar să faci tot ceea ce-ți cer, la schimb.” Dar sunt forțe care fierb la foc mocnit dincolo de controlul ei, iar când Ming îi refuză brusc cererea de a-și vedea trupa preferată de băieți în concert și apoi o umilește din neatenție în fața unui grup de colegi malițioși, ADN-ul ancestral al lui Mei pune stăpânire pe ea. Se pare că o formă de metamorfozare în panda roșii este o trăsătură genetică a familiei și, ori de câte ori Mei simte prea multe – anxietate, entuziasm, furie – se transformă într-un panda imens.

În mod inevitabil, apar situații comice cu această schimbare corporală, iar Roșu aprins profită din plin de șansa de a-și etala diferitele trucuri Pixar: melodiile originale compuse de Billie Eilish și fratele ei Finneas ți se lipesc de cortex și nu poți să te oprești din fredonat, iar scenariul, de Julia Cho (Dragoste mare – Big Love, Halt and Catch Fire) și regizorul Domee Shi este sclipitor și alert. Mici detalii strălucesc în colțul ochiului: culoarea vie de beta-caroten a fiecărui firicel unduios de blană panda; prietena entuziasmată (Hyein Park) atât de încordată, încât până și afirmațiile ei ies ca un strigăt de luptă. La fel ca Raya și ultimul dragon (Raya and the Last Dragon) și Shang-Chi și legenda celor zece inele (Shang-Chi and the Legend of the Ten Rings) de anul trecut, filmul este remarcabil pentru cât de natural scoate în evidență și celebrează cultura asiatică și egalitatea firească cu care își tratează personajele feminine.

Shi, care a câștigat un Oscar în 2019 pentru scurtmetrajul ei animat Bao, este de fapt prima femeie care a regizat solo un lungmetraj Pixar. Acesta ar putea fi motivul pentru care portretizarea fetiței aflate în pragul adolescenței pare atât de fidelă, chiar și într-un desen animat; ea surprinde tsunami-ul sentimentelor intense care fac ca totul să conteze atât de mult în adolescență, fără s-o judece sau s-o ia în râs. De asemenea, ea împletește cât se poate de interesant povestea lui Mei într-un ritual de familie: modelarea găluștelor cu mâna pentru cină sau aprinderea de tămâie pentru strămoșii lor, desigur, nu sunt exotisme calculate sau lecții predate. Povestea poate fi naivă pe alocuri și uneori vag anacronică (oare copiii exclamau cu adevărat „Oh.Em.Gee.” sau vorbeau în jargonul încrezător al adolescenților TikTok în 2002?), dar Roșu aprins este atât de fermecător încât nu contează. Roșu aprins este original, amuzant și tandru, ne reamintește afectuos că adolescența este o perioadă a vieții greu de îmblânzit, iar uneori animalul din noi pretinde să fie eliberat.

Leah Greenblatt, Entertainment Weekly, 7 martie

Roșu aprins (Turning Red) este distribuit de Forum Film România și are premiera în cinematografe, pe 11 martie.